Gramatica Aromânâ
icâ
Macedonovlahâ
Gramaticâ al Mihali Buigi (Mihail Boiagi) easti prima gramaticâ shtiintsificâ cari descrie limba armaneasca shi
prima gramaticâ armaneasca cari easti scrisâ cu alfabetlu latin.
Aistâ gramatica avea publicata la anlu 1813(!) tu Viena. Tu idyiulu zboru Matilda Caragiu-Mariotseanu
dzâtsi:"Aromâna alu Boiagi easti limba tsi u zbura pârintsâlji a lui câtâ anjilji 1750, tu părtsâli a Moscopolei; easti
limba a inscriptsiljei alu Nectarie Târpu (1731); limba alu Th.A. Cavalioti, Daniil Moscopoleanlu shi-alu C-tin
Ucuta. Limba alu Boiagi shi ma multu a Textiloru - easti curatu armâneascâ."
Gramatica di 1813 shi alante doauâ editsii 1863 shi 1915 nu avurâ unâ tihe ma bunâ.
Ti editsia dit anlu 1813, shi anlu 1863, bâgâ keadits tut bisearica greco-ortodoxâ cari s-alumta tra
gretsizeadzâ, lingvistic, tute miletsi di Balcani; editsia dit anlu 1915 nu putu nitsi ea s-agiungâla atselj ti cari fu
scoasâ câ acâtsâ marile polim shi, dupâ polim, Aromanilji armasirâ ampârtsâts la patru state ( Albania, Bulgaria,
Ellada,Sârbia) cari ma di cari ma intolerante shi apufusite s-lji asimileadzâ ayonja.
Tra s-aduchimu tsi locu
aleptu shi di frâmti ari Gramatica armâneascâ alu Boiagi(1813) tu Balcanu va s-adutsemu
aminti câ tuti alanti limbi balcanitsi shi-anyrâpsirâ/tipusirâ gramatitsli dupu
Boiagi:
- Gârtsia: la 1888 putu Giannes Psuchares cu cartea lui "To taxidi" s-lishureadzâ intrarea a limbâljei azburâtâ tu populu (dimotika) tu-atsea anyrâpsitâ (katarevusa);
- Sârbia: la 1814 (unu anu dupâ Boiagi) Vuk Karagic - Gramatica sârbeascâ;
- România: 1828 - Gramatica alu Heliade Rádulescu;
- Vurgaria: 1835 - Neofit Rilski tipusi prota Gramaticâ a limbâljei moderni
vurgareshtsâ