Cunuscut armânj tu isturii
Pitu Guli easti faptu Crushuva anlu 1865 a ardâtsina- a lui easi dit armâneasca fumelja cari vini Crushuva di Gramos.Temporanjilji a lui spun câ Pitlu bitisi 2 clase di sculii primarâ shi tu tinireatsâ lucra ca picurar, cafegiu a ira hâpsângiu shi cumit. Pitu Guli criscu tu un mari revolutsionar cu caracter impulsiv shi inimos. Pisti tutâ- a istâ nâs ira shi mushat om cu buni maniri shi li vrea tuti ghinets tsi li da bana. Tahina, tu 2 di avgustu anlu 1903 Pitu Guli tsânu un zbor câtrâ- a lui armatuladz tu cari lu adusi aminti ti giuraticlu tsi lu deadirâ shi ti s- lji ascultâ a lor voivodaz. Seara, ninti di Aiyul Ilia, Crushuva ira apitrusitâ di revolutsionarlji, dupu tsi turtseasca administratsii shi politsia ira aghuniti dit câsâbâ. Niheam cama greu ira priloarea- a câshljâiljei, cari, dupu tsi agiumsi Pitlu cu a lui cieta nâsâ câdzu tu mânjlji a revolutsionarlor. Cu itia câ Crushuva ti un shcurtu chiro ira liberatâ du Turtsalj, atmosfera aclo ira multu hâriosâ - a Pitu Guli ncalicat pi cal albu intrâ ca heroi Crushuva. Imperia Otomanâ din Mpoli nu putea cama su hunupseascâ aistâ situatsii cu cari ira compromitats ca mari puteari. Nâsh ti un shcurtu adunarâ cama mari oasti shi ncap cu Bahtiar - pasha di Pârleap traspirâ su lja Crushuva. Câsâbâ ira nvârligat di tuti pârtsâli di turtsalj. Bahtiar- pasha lu âcâtse Costa Njiclu al Bajdavela shi lu pitrucu cu a lui dimândari:"S-prida tuts la njila-a sultanlui" shi cu ultimatimlu:"Ma s- nu s-prida shi s- li apleacâ capitli câsâbâlu va s-hiba bombardat shi aprimtu". Tu shtablu a revolutsionarlor ahurhirâ s- miduiascâ disi su aproachi aistâ dimandari icâ s- nu- u aproachi. Voivodalu Todor Hristov deadi propuniri revolutsionarlji Pitlu al Gulishi dzâsi: " Cându iram bârbats s-lu lom câsâbâlu, lipseashti shi cabârbatsi s-lu apârâm.. dupu a tsea s - adusi solutsii s -lu dimândâ- a Turtsalor câ câsâbâ Crushuva va s - hibâ apârat.
Dupu a tsea ahurhi ofanziva di partea-a Turtsâlor shi dupu dauâ sâhâts pozitsiili a revolutsionarlu ira arupti a unâ cietâ putu s- esâ nafoarâ di nvârligarea turtseascâ. La localitatea Sliva chirura 40 di resculatori ncap cu voivodalu Todor Hristov. Bombardarea- a turtseacscâljei artilerii ahurhi s - ardâ câsâbâ Crushuva. Ia ti Pitlu tsi dzâsi Naum Tomalevshi: Dupu liberarea a câsâbâlui Pitu cu a lui armatuladz s - dusi tu hoara Birina, aproapea di Crushuva, cu 240 di armatuladz. Candu s - turna Crushuva, iu lo parti la adunarea- a voivodadzlor, lu lo fotograflu Cocia shi tu muntili di Birina s fotografisi diadun cu cieta tutâ. Pitu Guli ira contra pridarea- a shtablui, Pitu s - dusi acasâ iu s- ghinui ci familia- a lui shi di aclo trapsi ti Birina. Turtsalj cu a lor oasti , cari vinirâ dit hoara Crivogashtani, agudirâ shi tu hoara Ostriltsi. Pitu, nu putea tsi facâ, shi cu cieta- a lui trapsi câtrâ localitatea Cheatra- a Ursaljei. Turtsalj lu nvârligarâ di tutsi pârtsâli.. Atumtsea Pitlu al Guli lu tsânu un scurtu zbor zbor a armatuladzlor a lui, u arsirâ arhiva shi dupu tsi u bârgarâ flambura revolutsionarâ tu mesi, s bâshâre shi ljrtatrâ un cu alantu shi li acâtsara pozitsiili ti alumtari. Ahurhi un mari alumtu. Ma, turtsâlj cari ira multsâ, lji vâtâmarâ pi gionjlji di alumatori pânâ un.
TEODOR ANASTASIE CAVALIOTI easti directorlu ali Nea Academia (Noaua Academie) di Moscopole, tu-atselu chiro
nai ma analta Sculie/Academie tu Balcanu. Easti autoru di cursuri di gramaticâ,
filosofie, poeticâ.
Di la Thunmann aflămu câ Teodor Cavalioti avea anyrâpsitâ trâ tuti shtiintsili
filozofitsi ditu atselu chiro ma tsiva di eali nu s-tipusirâ.
Anyrâpsi Protopiria icâ Prota anvitsâturâ, tipusitâ tu Venetie, la 1770. Easti
unâ carti di adyivâseari, anyrâpsitâ pi gârtseashti, cu texti ditu Biblie shi tu
soni cu unu lexiconu di 1.170 di zboarâ ditu greacâ, apridusi pi armâneashti shi
arbinisheashti. Cartea fu anyrâpsitâ cu scupó practicu shi cu hărgiurili alu
Gh.Tricupa (cunuscutu sh cu numa Cosminschi), unu emburu armânu tsi armânea
multu chiro tu Polonia, iu fâtsea emburlâchi/comertsu cu yinuri ditu Ungarie.
Easti trâ ciudie cumu armasi unu exemplaru di Protopiria alu Cavalioti:
studentulu armânu C-tin Hagi-Ceagani agiungânda la Universitatea di Halle
dhurusi a Prof. Johann Thunmann unu exemplaru di-aestâ carti. Thunmann aduchi câ
easti zborlu di unu lexiconu di mari simasii trâ cultura anyrâpsitâ tu Balcanu
shi u riprodusi tu cartea lui di sinferu istoricu: "Câftări trâ isturia a
populiloru evropeani ditu Datâ (estu)"(Untersuchungen über die Geschichte der
östlichen europäischen Völker, Leipzig, 1774) shi-ashi agiumsi prota carti di
ahurheari a anyrâpseariljei pi-armâneashti tu mutrita shtiintsificâ a
filologhiloru ditu atselu chiro. Altu exemplaru completu nu s-mata află.
Gustav Meyer - albanologlu - află unu exemplau nintregu (eara xichi multi
frândzâ ditu soni) shi lu tipusi tu "Albanische Studien".
Studentulu C-tin Hagi-Ceagani shidzu 3 anji Halle shi-lj deadi a profesorlui
Thunmann multi hâbări, informatsii trâ Armânji: limbâ, asprândiri, numirlu-a
loru. Thunmann avu zboarâ di aleaptâ tinjiseari trâ aestu studentu armânu,
tsi-avea studiatâ limbi, filosofie shi matematicâ.
Tu biblioteca Academiljei gârtseshtsâ di la Sf.Sava (Bucureshti) s-aflarâ 3
manuscripti gârtseshtsâ di-alu Cavalioti: "Tratatu di loghicâ"; "Tratatu di
Fisicâ" shi "Tratatu di Metafizicâ".
Tratatlu di Loghicâ easti unu autografu, anyrâpsitu di mâna alu Cavalioti shi
ari shi dzua pi elu: 5-li di Shcurtu 1755. Atumtsea avea Cavalioti 27 di anji.
Aesti tratati eara cursurili tsi li tsânea Cavalioti la Naua Academie. Alanti
dauâ tratati furâ anyrâpsiti di unu di scularlji-a lui, Naum Anastasie Data. Trâ
bana alu Cavalioti avemu multi informatsiuni di la Johan Thunmann shi di la
istoritslji grets: Zaviras, Sathas shi Vretos. Zaviras tu "Nea Ellas" dzâtsea:
"T.A.Cavalioti di Cavala, bârbatu ghenialu. Cu agiutorlu a zânâceariloru di
halcumâ/bâcâri fu pitricutu Ianina, iu fu anvitsatu di Eugeniu Bulgari" Thunmann
dzâtsea trâ Cavalioti: " Er ist ein gelehrter Mann, der gelehrteste unter seinem
Volke, der Sprachen, Philosophie und Mathematik mit Nutzen studiert hat"
V.Papacostea dzâtsea:"Moscopole adiljia unu analtu clasitsismu".
Cavalioti easti unu nâinti-imnâtoru a lingvisticâljei comparati. Ma amânatu,
anvitsatslji J.Thunmann, G.Meyer, Fr.Miklosich, Emil Picot ufilisirâ cartea alu
Cavalioti tu anyrâpserili-a loru trâ latinitatea balcanicâ.
Scupolu a "Protopiriljei" alu Cavalioti eara s-asprândeascâ limba greacâ anamisa
di Armânji. Ma, cu-aestâ furnjie, fu anyrâpsitâ, trâ prota oarâ, limba a noastâ!
Aestu lucru nu lu-astrâxi Patriarhia din Poli, cari avină aestâ carti cu mari
inati acâ scupolu-a ljei eara s-lj-anveatsâ pi-Armânji gârtseashti! Avea duchitâ
câ aestâ carti putea s-dishteaptâ tu armânami sinferlu trâ anyrâpsearea a
limbâljei armâneshtsâ. Shi trâ Patriarhia din Poli, singura limbâ tu cari lipsea
sâ s-avdâ zborlu a Hristolui eara mashi greaca! Tr-atsea cu greu ascâparâ ndoauâ
cumăts di-aestâ carti. Easti intirisantu s-dzâtsemu câ T.A.Cavalioti fu multu
fotisitu (inspiratu) di cultura ghermanâ. Ligâturili di emburlâchi featsirâ sâ
s-ducheascâ, dupâ 1700, influentsa ghermanâ tu Balcanu shi ma multu la Armânji.
Dupu acâchisearea Avstriei shi a Turchiljei cu "Tratatlu di irinii di la
Pasarovitz (1718) crescu ligâturili anamisa di lumea Balcanlui shi atsea
ghermanicâ.
Multsâ armânji tsi fâtsea emburlâchi shi-dutsea ficiorilji sâ-nveatsâ. Ashi
s-featsi unâ dealihea adeti/traditsiuni ca Armânjlji avuts sâ-shi pitreacâ
ficiorilji sâ studiadzâ tu Avstrie shi Ghirmânie.
Tu aesti universităts s-dishcljidea unâ cali noauâ trâ câftărili shtiintsifitsi
di filologhie shi teoriili-alu Leibniz eara multu tinjisiti.
DANIIL MOSCOPOLEANLU,
cu
numa-ntreagâ "Daniil Mihali Adami Hagi Moscopoleanlu", anyrâpsi unâ carti di
conversatsiuni/ acâchiseari tu 4 limbi - Lexicon Tetraglosson - cari tsânea di
unâ ma mari lucrari "Anvitsâtura Ahurhitoari", carti cu haractiru bâsiricos,
shtiintsificu. Frazili suntu anyrâpsiti tu: greacâ, armânâ, vâryarâ
shi-arbineasâ.
Cartea alu D.Moscopoleanlu agiumsi pânâ la noi tu 2 editsiuni: unâ ma veaclje,
fârâ anu shi-unâ ma nauâ, di la 1802. Prota editsiuni fu riprodusâ di Wiliam
Martin Leake tu "Researches in Greece", tipusitâ Londra, la 1814. Cartea alu
D.Moscopoleanlu easti di ma mari simasii di-alu Cavalioti: nu suntu tricuti
mashi zboarâ (lexiconu), ma frazi-ntredz. Shi aflămu unâ multu musheatâ shi
chischinâ limbâ armâneascâ.
La 1841, Sârunâ, s-tipusi shi-unâ editsiuni vâryâreascâ a Tetraglosson-lui.
Shi-aestâ carti avea scupo s-asprândeascâ limba greacâ anamisa di populili
balcanitsi. Dzâtsi D.Moscopoleanlu: "Hârsits-vâ tiniri vâryari, arbineshi
shi-armânji .../ Dishtiptats-vâ ditu ahândoslu somnu a nishteariljei/ Anvitsats
limba romaicâ (greaca), dada a mintiminljiljei".
Ma aestâ carti agiută ma multu la dishtiptarea a identitatiljei natsionali la
Armânji, cari vidzurâ câ limba loru poati s-hibâ anyrâpsitâ. Shi-aestâ carti
adusi mari-nfârmâcari shi-avinari di la Patriarhia din Poli.
CONSTANTIN UCUTA - protopopu
di Posen (Prusia), di zârtsinâ moscopoleanu, tipusi Viena, la 1797 unâ carti di
mari simasii - "Nea Pedagoghia" (Noaua Pedagoghie) icâ "Abecedarlu lishoru trâ
anvitsarea a ficiuritsloru limba armâneascâ".
Nai ma di simasii lucru la aestâ carti easti "Protuzborlu"( Nâinti zboru) di iu
s-veadi câ, tu-atselu chiro, Moscopole, s-andridzea bâgarea tu sculii a
limbâljei armâneshtsâ. Easti protlu tsi vru s-lunjineadzâ mintea Armânjiloru tu
limba loru di dadâ.
Cartea s-tipusi tu tipografia a marchizloru Puljiu, tsi eara Armânji. Ma multu
di cărtsâli alu Cavalioti shi D.Moscopoleanlu, cartea alu Ucuta fu avinatâ di
Patriarhia di Fanaru shi autorlu fu excomunicatu.
Adyivasits tsi musheatâ limbâ armâneascâ: "Adyiuvâsitorlui. Ashteaptâ-o lunjina
aistâ putsânâ trâ filisearea a fumeiljoru a nostor, câ pistipsescu di multu tsâ
eara doru s-u vedz aestâ arhizmâ (ahurhitâ) tru fara a noastâ".
Ca unu dealihea gramaticianu, Ucuta da reguli di foneticâ, morfologii, sintaxâ
di limbâ armâneascâ. Ia cumu andrupashti Ucuta idheea trâ anvitsarea a limbâljei
di dadâ: "Câ scrie apostolu Pavlu la corinthiani: se fure câ mi-ancljinu cu
limbâ xeanâ, suflitlu-nj si-ncljinâ, ma mintea nj-easti fârâ carpo".
Shi unâ altâ mari idhee umanistâ: ananghea di-aprucheari "fârâ arushini" di
zboarâ xeani (neologhismi): "Shi si nu u-ai trâ arushini câ trâ tsi lomu yramili
a Elinjiloru i câ trâ tsi nâ-mprâmutămu di la altâ limbâ, câ tute limbile tsi
suntu tru etâ se-mprâmuteadzâ unâ di la-alantâ: câ di la Elinji-ncoa
se-mprâmutarâ tuti plăsili (miletsli) sh-cu yrami, sh-cu zboarâ shi tsiniva
(canu) nu poati s-o-arniseascâ aistâ, câ lâ si vedu shi yramili sh-lâ si
acâchisescu shi zboarâli (ca sh-noi)."
Tu prota parti - cu haractiru didacticu - Ucuta adapteadzâ anyrâpsearea
gârtseascâ la azburarea (pronuntsiunea) armâneascâ.
Tu doaua parti avemu Psalmi; "Tata a Nostu" ; Rigeaie di dupâ prândzu, tsinâ,
"Credzlu" shi "Dzatsili dimândâciunji al Dumnidzá" (vedz tu M.Caragiu-
Mariotseanu - Biblia la Aromâni, p.308).
GH.CONSTANTIN ROJA
(1786-1847),
s-amintă Bituli (Makidunie). Di la 8 anji agiumsi cu pârintsâlji
Timisoara. S-trâdzea ditu unâ fumealje di Armânji moscopoleanji. La 1809, la 23
di anji, Roja, "Yiatru la Spitalu Universitatiljei ungureshtsâ di Pesta",
tipuseashti Buda: "Măiestria ghiovăsirii româneshti cu litere latineshti care
sunt literele Românilor ceale vechi". Roja ufiliseashti alfabetlu latinu trâ
limba noastâ. Pripuni unâ limbâ armâneascâ, chischinâ latinâ (cumu va s-facâ ma
amânatu I-H-Rădulescu): tu loclu-a zboarâloru gârtseshtsâ s-hibâ bâgati atseali
latini.
Roja avea ligâturi buni cu-anvitsatslji rumânji di Transilvania (Sculia
Ardeleanâ) shi-aestâ lu featsi s-minduiascâ la amintarea di unâ limbâ litirarâ
deadunu trâ Armânji shi Rumânji.
Fu unâ utopii: canâ limbâ nu s-alâsă "adratâ" di anvitsats".
Roja vrea s-ayuneascâ zboarâli slavi ditu limba rumânâ shi s-bagâ tu loclu-a
loru atseali armâneshtsâ, tsi eara latini: "vrut" trâ "drag"; "lândzitu" trâ
"bolnav"; "dimândari" trâ "poruncă", "cerere".
N.Saramandu tinjiseashti modernitatea a minduiariljei lingvisticâ alu Roja shi
lu numâseashti structuralistu "avant la lettre". Cu 100 di anji nintea-alu
Ferdinand de Saussure, pârintili-a structuralismului, C-tin Roja azbura di
ligâtura anamisa di contsinutu shi expresiuni tu limbâ:
"Limba i azburarea easti adunarea a zboarâloru cu cari fâtsemu cunuscut alântoru
minduierili-a noasti . Va s-dzâcâ, zboarâli suntu seamni a minduieriloru". Roja
azburashti shi di haractirlu socialu a limbiloru. Cartea lui ari unu haractiru
practicu shi teoreticu.
C-tin Roja tipusi Pesta, la 1808 shi anyrâpsearea "Untersuchungen über die
Romanier oder sogenannten Wlachen, welche jenseits der Donau wohnen". Cu Roja
ahurheashti minarea anyrâpseariljei a limbâljei armâni cu yrami latini. Aestâ
ahurhitâ va s-hibâ dusâ nâinti cu ma mari hâiri shtiintsificâ di Mihail G.
Boiagi.
MIHAIL G. BOIAGI
easti unlu di protslji gramaticeanji tu Balcanu.
Nu-avemu multi hâbări trâ bana alu Boiagi. Shtimu câ s-amintă Budapesta, la 1780
shi eara ditu unâ fumealje di Armânji ditu Arbinishie. Cându tipusi Gramatica
eara profesoru la Sculia natsionalâ a bâsearicâljei gârtseshtsâ di Viena
shi-armasi aoa shi dupu tsi fu excomunicatu. S-pari câ muri la 1828. Patriarhulu
tu unâ enciclicâ nu-afurisea mashi Boiagi ma shi tuts atselji tsi pistipsea
zboarâli a "unui ereticu tsi s-muta contra a limbâljei tu cari azburâ
shi-azburashti Dumnidzá"(greaca -s.n.).
La 1813 tipusi Viena "Gramatiki Romaniki icâ Makedonovlahiki" shi pi ghermanâ
"Romanische oder Makedonowlachische Sprachlehre".
Lipseashti s-dânâsimu niheamâ la aestu titlu tsi fu apridusu daima cu sinferu
"politicu". Boiagi dzâtsi "romaniki" pi gârtseashti shi "romanische" (nu
"rumänische"- va s-dzâcâ "românu", cumu fu apridusu) pi ghermanâ. Trâ Boiagi
aesti numi va s-dzâcâ: "armânji" shi "romanu"(di la Roma!).
Easti unâ mari dheafurauâ anamisa di zboarâli ghermani "romanisch"("romanu"di la
Roma) shi "rumänisch" ("Român" di la România, zboru intratu amânatu tu
lingvisticâ/filologie, unâ oarâ cu amintarea a cratlui natsionalu România).
Tuts anvitsatslji ghermanji cându azburârâ di Armânji, dzâsirâ
"mazedoromanisch"(macedo-roman shi nu mazedorumänisch"/ macedo-românu, cumu
s-apridusi tu România) icâ "Aromunen", (vedz G.Weigand) shi nu "Arumänen"
(Aromâni).
Tr-atsea dzâtsemu câ nu easti ndreaptâ apridutsearea tsi s-featsi a titlului a
Gramiticâljei alu Boiagi: "Gramatica Română sau Macedo-română"(??), tipusitâ di
Pericle Papahagi, la 1915.
Nai ma-ndreapta apridutseari a titlului easti atsea ditu editsiunea tipusitâ
Freiburg, di Prof.Vasili Barba, la 1988: "Gramatica armânâ icâ macedonovlahâ"
Shi Matilda Caragiu-Mariotseanu tu zborlu-a ljei la aestâ editsiuni dzâtsi:
"Gramatica alu Boiagi nu easti unâ Gramaticâ română icâ macedo-română cumu u
interpretă Pericle Papahagi ma easti Gramatica armânâ icâ Macedono-vlahâ, ashi
cumu-lj dzâsi Boiagi, cu multâ-ndriptati shi intuitsiuni di omu anvitsatu".
Easti prota Gramaticâ shtiintsificâ anyrâpsitâ cu yrami latini tsi s-ari adratâ
trâ limba di dadâ a Armânjiloru. Tu idyiulu zboru Matilda Caragiu-Mariotseanu
dzâtsi: "Armâna alu Boiagi easti limba tsi u zbura pârintsâlji a lui câtâ
anjilji 1750, tu părtsâli a Moscopolei; easti limba a inscriptsiljei alu
Nectarie Târpu (1731); limba alu Th.A. Cavalioti, Daniil Moscopoleanlu shi-alu
C-tin Ucuta. Limba alu Boiagi shi, ma multu, a Textiloru - easti curatu
armâneascâ."
Gramatica alu Boiagi easti anyrâpsitâ trâ Armânjilji ditu Balcanu - iu limba
greacâ eara atsea di sculie shi tr-atselji ditu Avstro-Ungarie. Tr-atsea easti
anyrâpsitâ tu doauâ limbi, easti bilingvâ: tuti regulili(normili)
di-anyrâpseari, azburari,congiugari, suntu dati tu greacâ shi ghermanâ.
Ghini dzâtsi Matilda Caragiu:"Gramatica alu Boiagi easti actulu di oficialidzari
a unâi limbi a unui populu evropeanu, cari nu easti nitsi arbinisheascâ, nitsi
gârtseascâ, nitsi sârbeascâ, nitsi nturtseascâ - unâ limbâ cari easti altutsiva,
anamisa di-alanti limbi balcanitsi".
Gramatica alu Boiagi ari unu Protuzboru (Vorrede) tsi easti nai ma di simasii
documentu trâ dishtiptarea noastâ ca populu cu identitati ahoryea, unu populu cu
limba lui shi tsi ari-ndreptu sâ shi-u aveaglje shi s-u lucreadzâ: "Itsido limbâ
easti unâ damcâ (amprentâ) a spiritlui uminescu. Cu câtu ma multi limbi ari
nvitsatâ omlu, ahântu ma multi căljiuri va si-nveatsâ s-dishcljidâ spiritlu-a
lui. Tr-atsea ninga di la Ennius s-tsâni zborlu aestu vecljiu: Quot linguas
calles, tot homines vales" icâ "Hotentots s-eara vlahilji shi tutu va lâ
armânea-ndreptulu shi câshtiga sâ si cultivâ tu limba loru, calea atsea ma buna
di tuti."
Boiagi easti unu mari patriotu armânu ma shi unu mari umanistu atsilui chiro.
S-nu-agârshimu câ tu Avstro-Ungarie bâna mări comunităts armâneshtsâ (Viena,
Budapesta; Mishkoltz) shi Boiagi vrea tra s-lj-agiutâ s-nu shi-agârsheascâ limba
di dadâ.
Protluzboru alu Boiagi easti ca unâ "Dimândari" modernâ, "avant la lettre" a
"Dimândariljei 1333", unâ câftari câtâ lumea evropeanâ, câtâ fratslji di limbâ
latinâ, tra s-agiutâ s-nu chearâ njica loru sorâ latinâ, armâna: "Limbili surări
tsi li dzâshu ma ninti ( italiana, franceza shi spaniola) eara, tu ahurhitâ tutu
ashi i ninga cama multu fârâ agiutoru shi oarfâni, cumu s-veadi dupâ vecljili
cărtsâ a loru shi cu tuti aesti, trâ urnechi, limba italianâ easti adzâ limba
gheneralâ a cânticlui tu tutâ Evropa, a s-hibâ câ tu locurili-atseali sâ
zburashti shi s-anyrâpseashti ghermana, engleza, franceza!"... "Tr-atsea a
Armânlui nu ari trâ tse si-lj hibâ arshini di limba a lui, din contra el va
si-aduchiascâ pirifanu cu ea, sh-cându elu va-shi mushuteadzâ, va-shi cultivâ
duhlu, limba va-lj calcâ torlu, tra s-dzâcu ashi, cu harauâ, cumtse s-hibâ ma cu
harauâ ca multi alti limbi."
Gramatica ari tu soni texti tsi suntu orighinali shi suntu protili texti
litirari ditu litiratura armâneascâ. Suntu Fabuli, Pârvulii shi Isturii
anyrâpsiti cu multâ hazi shi cu hari. Suntu texti anyrâpsiti di unu omu
anvitsatu câ va s-aflămu multi maximi (zboarâ mintimeni) latini, gârtseshtsâ shi
ditu alti culturi.
Ioan Coletti
Vindicâtorlu
(Doctorlu) shi istoriclu Coletti easti faptu tu anlu 1784 icâ
1786 tu armâneasca comunâ
Seracu ( Epir - Gartsii) aproapea di Ianina, di tatâsu
marli politic shi vindicâtorNicola shi dadâ-sa Xanti (Santa). Armâneasca
comunâ Seracu iu s -featsi Coletti ari datâ
multsâ nvitsats oaminj di shtiintsâ, literaturâ, prmâteftsâ shi politicanj. Tu
eta XVII Seracu ira capitala-a " Conferetsiljei a
comunilor armâneashti " di partea di ascâpitat a
Pindului, tu cari avea 42 di localitâts cu 7500 di fumelji, cu aproapea 40 000
di sufliti.Tu Ianina Coletti lucreadzâ ca vindicâtor a lji easti doctor
particular shi secretar al Ali pasha di Ianina. Dit unâ situatsii di cari multu
amintâ shi s-afirma dinintea- a nai cama mârlor capidanj Armânj, cai cama amânat
avurâ mari rolâ tu alumtarea ti libertarea -a li Gartsii di Turtsâ. Tu anlu
1822 lja parti la
" Adunarea natsionalâ gârtseascâ
"tu Epidaurus cându s- proclamâ indipendentsa- a Eladaljei, la
cari Coletti ira numit ti ministru ti polim. Tu april 1827 easti prezent la -
Adunarea natsionalâ Gârtseascâ - candu ira proclamatâ unâ nauâ constitutsii shi
iu ira aleptu ca regent Ioanis Kapodistria. Tu anlu 1835 li avea functsiili ca
ministru ti lucârli interni shi ca ministru ti polim. Tu anjlji 1835- 1843 nâs
easti ambasador tu Paris. Cum spuni scriitorlu Ion Gica, Coletti nu u agârshi
arâzga armâneasca, shi nâs zbura pi dialectul di Seracu: Shi eu zburâscu
armâneashte ma escu Grec' Shi cama nclo dzâtsi "shi
pârintsalj a mei zburascu mash armâneashti shi nji pari ghini câ u tsânu arâzga
a noastra. Him simpatriots"
Alchiviad Nusha
Branislav Nushici easti faptu tu 8 di sumedru
anlu 1864 tu Smederevo ( Sârbii ) a muri tu 19 di yinar
anlu 1938 tu Biligradi. Nusha easti di dadâ Ljubitsa di familia al Caspar, cari
ira di Bosna dit câsâbâlu Bârceco shi ira sârbâ, shi tatâ Gheorgies Nusha cari
ira di Clisura ( tu Gârtsii ). Nusha ghimnazia u nvitsâ Biligradi a studiili di
ndreptu li bitisi Biligradi tu anlu 1886 Nâs ca voluntar lo parti tu sârbescul-
vurgareascu polim tu anlu 1885. Branislav lucrâ tu multi locuri, anamisa di cari
tu diplomatii, ncap tu sârbescul conzulat tu câsâbâlu Prizren tu turtsescul
chiro, ira chef tu districtul di Bituli, ghini ma nai cama lungu period armasi
pi functsia ca director la teatrul tu Biligradi, Scopia, Novi Sad shi Saraevo
shi tu ministuriatlu ti educatsii a li Yugoslavii ( ira protlu shef tu
depatmentul di arti). Fantazer shi multu bun organizator dâdea initsiativi ti
multi actsii sotsiali shi cu susctses li adultsea pânâ mardzinâ titi idei.Nai cama marli comediograf sârbescu dupu Steria
Popovici, initsiator shi redactor a revitsâljei Predionica ( Torcâtoarâ ),
, protlu conducâtor tu libera Bituli, organizatorlu a teatrului shi director a
teaturlui Scopia tu anlu 1913, redactor a jurnalui Srpski jug ( Sârbescul not)
protlu conducâtor tu ministarijatlu ti ndreptu tu Biligradi tu anlu 1919
shi nai cama popularlu jurnalistu tu dzuarlu Politika di Biligradi.
Baron Gheorge Simeon Sina
Familia Sina nu bânâ multi chiro pit a nostri pârtsâ, ma, ti numa a lor esti ligatâ unâ mari reputatsii shi aveari. Aista fumelja trapsi di Muscopoli câtrâ 1750 shi prota oarâ armasira un shcurtu chiro tu Saraevo tu Bosna a dupu atsea, pisti Slavonschi Brod tu Croatsia, agiumsirâ Viena. Gheorge Simeon Sina esti hilj al Simeon G. Sina shi a li Caterina Sina. Nâs easti faptu tu anlu 1782 a muri tu anlu 1850. Sina ira nsurat cu Caterina Dera di Mozda. Nu esti cunuscut câtâ aveari clirunumisi, Gheorge di tatâ- su, cari multu lji avea aguitatâ shi di nâsâ Gheorgi nvitsâ cum lipseashti s- lucreadzâ. Gheorgi ira shef tu unâ mari bancâ. Tu eta 19 numa al Gheorgi ira sinonim ti om multu avut, shi atsea va s-armânâ tu aisti locuri a nai cama multu anamisa di Armânjlji shi Gretslji.
Sina ira nai cama marli bancar shi un di nai cama marlji initsiator di interesili materiali dit atsel chiro. Lucra tu multi sferi dit economii, ca s - dzatsem, tu sfera di melioratsii pânâ la nai cama sensibilili transactsii dit sfera di banchi. Nâs vârnâoarâ nu lucrâ cu lucri nitinjisiti. Ti nâs amintarea aveari nu lji ira scupolu a banâljei , ma, elementu a banâljei. Nâs multu lucra cu comertsii. Cum s-veadi, tutâ comertsia cu bubaclju shi tutumea dit atsel period ira tu manj a lui. Tu Viena shi Peshta avea multu mari magatsinuri ti bumbac, lânâ shi tutumi. Sina multu priadusi ti nintari agrarlu shi industria. Amintâ multi ahârdziruri ti atsea tsi adra câljuri shi tsi lu ninta transportul. Nâs ira finansier cându s- construia calea di her Viena - Giura. Ninti s- moarâ ira un di nai ma avutslji oaminj tu Evropâ. Cându muri alâsâ etinj pradz 80 di milioani di forinti di asimi shi 29 di latifundi cu 241 735 iutri di loc cu nai ma moderni mâchinji ti lucârli di agrar, piningâ multili palâturi tu Viena shi pit alanti metropoli din Evropâ.
Spiru Lambru
icâ Spiridon Lambros easti faptu tu anlu 1851 tu
Kerkyra a muri tu anlu 1919 Athina. Familia a lui aveca veclji arâdâtsinâ
anamisa di Armanjlji dit Epir. Spiru Lambru li featsi studili Athena. Dupu tsi
apsolvâ la univerzitetlu di Athena s- dusi sâ spetsializeadzâ ti istorii tu
Berlin shi tu Laiptsig iu lu apârâ shi ducturatlu. Dupu atsea ira aleptu ira
aleptu ti profesor ti istorii la univerzitetlu di Athena shi dupu niheam chiro
shi rector la idyiul univerzitet, anamisa di anjlji 1904-1905 shi 1911-1912. Ca
profesor la univerzitetlu din Athena (1875 - 1917) multu s-afirmâ pisti
lectsiili rigoroasi shi sshintifitsi tsi li tsânea dininti a studentsâlor ca shi
cu talentul a lui tsi lu avea.
Dit anlu 1904-1917 ira redactor a revistâljei -
Neon Ellenomnemon - tu cari publicâ multi studii dit isturii.. Ari publicatâ
cama multi monografii di istorii ca shi studii dit istoria culturalâ. Vasilie
Diamandi- Amincianlu tu publicatsia- a lui -Armanjlji din Peninsula Balcanicâ- (
Bucureshti, 1938) spuni câ bibliografia al Spiru Lambru s- aflâ publicatâ tu
revista - Ipirotica Hronica - din Ianina shi tu cataloglu editat di partea al G.
Haritachi sum numa - Catalogos ton dimosievmaton P. Labru i Spiru Lambru
tematathonaton everhicata -Lipseashti s-hibâ adusâ aminti câ operâ al Spiru
Lambru ira multu instruitâ shi di partea- a personilor armaneashti.Printsipala operâ al Spiru Lambru easti -
Istoria a li Garstii - scriatâ tu shasi tomuri , cari easti publicatâ tu Athena
tu anjji 1886 - 1908. Spiru Lambru ira shi om di politicâ tu anlji 1916-1917,
cându agiumsi shi pânâ premier a li Gartsii
Ioryi Murnu
George Murnu s - featsi tu Yinar 1868, tu hoara Brazi, ningâ Veria. Criscu tu Veria, câsâbâ mari shi avdzât, nvarligât cu hori armaneashti: Marusha, Selja di Nsus, Selja di Nghios, Xirolivadi.......locuri mushati, mplini di istorii di mitoloyii di diparti s- ved chipitili a Olimpului- locuri tsi va s- armânâ daimâ tu mintea-a poetlui shi va s- hibâ cântati tu poeziili a lui.
Poetlu ahurhi s-nveatsâ carti Veria, deapoaia s-
dusi la litseulu di Bituli. Featsi studii universitari Bucureshti, Budapesta shi
Minhen. Agiundzi profesor la catedra di Arheoloyii a Universitatiljei di
Bucureshti shi, ma amânat, membru tu Academia Rumana. George Murnu ncljisi oclji
Bucureshti, tu 17 di Brumar, 1957.
George Murnu featsi studii di istorii shi arheoloyii. Di multili- a lui studii adutsi aminti atseali tsi zburascu ti istoria armâneascâ: - Vlahia Mare ( Armânljlji tu Evlu Mediu) - , - Istoria Românilor din Pind -, - Aromânii in Primejdie-, - Pentru Români din Peninsula Balcanicâ - shi alti....Nai cama importanta carti easti - Vlahia Mare - ti aistâ etapâ dit istoria a Armânjlor, George Murnu li caftâ tuti inshurili bizantini tsi zburascu ti noi.
Nicola Martinoschi
Nicola Martinoschi, cunuscut Crushuva ca Lachia al Martin, faptu iasti anlu 1903, 18 di avgust Crushuva tu chirolu di revolutsia di Ayiul Ilia, di tafâ Costa al Martin shi dadâ Nushca al Gheru, Costa al Martin ira om nvitsat shi multsâ anj presidentu di Comuna armâneascâ di Crushuva. Tu anlu 1906 familia Martin s-purtâ Scopia iu njiclu Nicola bitisi sculia elementarâ rumuneascâ . Nica di atumtsea spuse vreare câtrâ pictura. Sculia di mese u nchisi tu vârgâreasca a u bitisi di sârbeasca ghimnazie, cata conditsiile politicali pi Balcan. Tu idyiul chiro intereslu câtrâ pictura lu duse tu atelielu a cunuscutlui zagraf di Machedonie Dimitrie Papradishchi iu u nvitsâ tehnica elementarâ di picturâ cu fresche di Vizantie.
Di la anlu 1920 shapte anj ira student la Academia di Mushata artâ Bucureshlji, cai u bitisi cu mari sucteses ca prot tu gheneratsie shi amintâ premie. Dupu atsea doi anj di dzali ira Parishlji shi aistu period iaste nai ma importantu tu bana a lui, câ atumtetsea s- deelopâ alui stil orighinal. Parishlji li viyita Academiile Grand Sonier shi Ranson la nai ma marlji profesor di picturâ, s - cunuscu shi intrâ tu sutsâtsle di artâ shi culturâ di boemia frantseascâ. Dupu atsea, la anlu 1928 s-toarnâ Scopia iu nchisi a lui lucru individual di picturâ pânâ tu sone di bana a lui. Cariera profesionalâ u nchisi cu expozitsia di Scopia la anlu 1929 cu mare suctses. Opuslu artistic di pictuura al Martinoschi area diferente faze ashi cum tritsea anjlji.
Astâdy picturile alui s-aflâ tu multi muzei tu Evropâ shi tu case private. Ti tinjia shi mârilja câtrâ Nicola, crushuveanjlji adaptarâ unâ veaclje casâ monumentalâ, egzemplar unicat di veaclje arhitecturâ armâneascâ, casa ali familie Nishca, di anlu 1863, tu Galeria Martinischi cai iaste ofitsial disfaptâ la 2 di avgust 1968. Tu Galerie s-aflâ 64 nai mushatile exponate, donatsii di Martinoschi di tute alui periode.
Apostol Margarit
Marli propagator, un om extraordinar, promotor di nyiari ideia shi fundatorlu a sculiilor rumâneashti pi Balcan, ira Apostol Margarit, ti marli jali, Armân di tipica armâneascâ hoarâ Avdela. Margarit li fundâ sculiili dit Avdela (1865) shi Clisura (1868) .
Apostol s- featsi tu hoarâ armâneascâ Avdela tu anlu 1834, cari hoarâ deadi cama multsâ nvitats membri di familia Papahagi, marli poet Nushi Tuliu shi altsâ. Apostol u bitisi sculia gârtseascâ shi lucra ca dascal tu gârtseasca sculii tu hoara armâneascâ Vlaho Clisura.Ira bun pedagog shi ca ahtari ayonja duchi câ sculiarlji cu mari zori pot su achicâseascâ limba gartseascâ, câ tsea easti limbâ xeanâ. Dupu multi minduir agiumsi pânâ la unâ concluzii ca ficiorlji Armânj nu pot s-nveatsâ pi gârtseashti shi câ di a tsea nvitsari sculiarlji nu va s- aibâ mari agiutor. Di a tsea itii Apostol adusi detsizii/ apofazi s- nu hibâ cama dascal gârtseascu shi tricu tu Clisura, iu s- featsi dascal rumâneascu.
Ca dascal rumâneascu spusi mari activitati sculiarlji la sculia rumâneasca s-hibâ tsi cama bun organizats. Ti marea activitati tsi u spusi ti organizarea sculii rumâneashti. shi ti marea contrâ tsi lu fâtsea-a Gretslor, di partea a rumânescului guverneru ira numit ti director pisti tuti sculii rumaneashti dit Machidunii. Apostol Margarit muri tu 25 di sumedru anlu 1903 Bituli shi easti ngrupat la armâneashtili mârmintsâ.
Gheorge Averoff
Familia Averoff easti dit marea armaneasca hoarâ Aminciu cari s-aflâ tu Epir, aproapea di câsâbâlu Ianina. Aistâ ira unâ familii di mari pârmâteftsâ shi avea datâ cunuscuts pârmâteftsâ pânâ tu Rusii shi tu Alexandria ca shi ahârdzits oaminj tu politica gârtseascâ tu Athina, tu etâ XIX shi XX.
Ia cum u amintârâ paranuma Averoff: cama marli frati al Gheorge Averoff cari bânâ shi lucra ca pârmâteftu tu Rusii u alâxi paranuma gârtseasca Avgherof tu Averoff, shi di atumtsea tutâ familia u poartâ aistâ paranumâ. Gheorge Averoff easti faptu tu Aminciu tu 15 di avgustu anlu 1818 shi muri tu 15 di alunar anlu 1899 tu Ramish - Alexandria. Averoff easti cunuscut shi tinjisit ca un di nai cama marlji bunâfâcâtori/ donatori tu Gârtsii.Gheorge sâ stabilizâ, nica ca tinir, tu Cairo iu lucra diadun cu zinir-su Toshitsa. Di cu prota nâs fâtsea export producti tu Angli cari li adutsea dit Sudan. Cama amânat, di cara lucurlu lji trapsi cama bun, agiumsi s-hibâ importer dit Anglii tu Egiptu shi lucra multu chiro singur a ninti su lârdzeascâ firma ti comertsii s- obligâ s-lja cu nâs shi companjon. Tu anlu 1865 sâ stabilizâ tu Alexandria iu ira un di conducatorlji tu comunitatea gârtseascâ dit Egiptu.
Averoff amintâ mari aveari, di cari mari parti u avea capitaliyatâ pit banchi shi featsi multi donatsii. Di partea-a autorlu Ioan Caragiani, Mihal Dumitru Sturdza ca shi di altsâ autori, rezulteadzâcâ mari sumi di pradz sântu dati ti câsâbâlu iu ira faptu Gheorge Averoff, tu a lui Aminciu, ti adradi sculii, casi ti oarfanjllji shi spitalji. Nâs deadi agiutor ti bitisirea-a Institutlui ti Politehnica di Athina; ti adrari statuia al Rigas Velestini shi a patriarhului Grigorie al V-lea, cari ira vâtâmat cându ahurhi revolutsia tu Gârtsii. Aisti statui sântu bâgati dinintea-a univerzitetlui tu Athina.
Mari contributsii Gheorge Averoff deadi ti construirea-a Sculiiljei militarâ "Evelpides" shi ti construirea-a Stadionlu tu capitala-a li Gârtsii, iu lipseas hibâ ashtiptats shi filipsits atselj tsi va s- lja parti Agiocurlji olimpidili tu anjlji 1896 shi 1906. Dupu moartea al Gheorge sumili di pradz tsi iraalâsati ca clironomi di partea a lui, statlu gârtseascu avea borgi s- lu constituiadzâ ncrutsishi Averoff shi s- osiguripseascâ mari controlâ tu chirolu anamisa di doilji polimi balcaneashti.
Cu sumili di pradz tsi li alâsâ Gheorge Averoff s- au construitâ: Conyervatoria dit Athina shi sculia Superioarâ ti agriculturâ di Ianina.Misticatâ cu alti cunuscuti armâneashti familii dit Gârtsii, familia al Averoff deadi ahâprdzits reprezentatnsâ tu bana di comertsii shi politica gârtseascâ. Aminciu, aistu importantu tsentru armâneascu ari datâ multsâ ahârdzits oaminj, ca dzâtsem; marli pârmâteftu shi donator Gheorge Averoff; gheneraljli dit Revolutsia gârtseascâ Nikola Sturnu, Steryiu Floca, cari ira avangarda tu a tsea revolutsii shi nica multsâ altsâ shi tuts nâsh ira Armanj.
Dimitrie Anastasijevic- Sabov
Dimitrie Anastasijevic - Sabov easti faptu tu anlu 1726 tu Nausta, tu Gartsii aproapea di Nsârunâ ( Thesalonichi ). Dit atsel loc tu cari avea multu bunâ gârtseascâ sculii inshirâ multsâ avdzâts sculiari, cari cama nclo ira membri tu asotsiatsiili di shiintsâ tu Berlin, ca cum ira Dimitri Cara-Taso cari u cundutsea gârtseasca revolutsii tu anlu 1821 shi a cui sârbeascul cnjaz Mihailo pi a lui hargi lji adrâ monumentu tu Biligradi, ca- a unui colonel.
Dimitri Anastijevic, cama nclo cama cunuscut ca Sabov, ca ficior di shapti anj vini tu anlu 1732 diadun cu niscântsâ pârmâteftsâ tu câsâbâlu Zemun. Tu Zemun armasi vârnu chiro, pânâ a - tsel pârmâteftu, al cari lji ira dat, nu lu dusi s- nveatsâ zânati tu câsâbâlu Novi Sad. Nu sâ shtii tamam cându ahurhi s- lucreadzâ ca abagii shi capamagii. A tsel period putea s- hibâ anamisa di anjlji 1748-1750.
Niheam dupu a tsea al Dimitrije âlj vini dit a lui loc iu ira faptu- dit Nausa un om tu anj, cu 300 - 400 forinti tu nâs shi cu nâs s-featsi ortac shi ahurhirâ diadun su lucreadzâ zânatsea. Dupu doi anj, Dimitri s-adusi tu Irig (Vojvodina) s-acumprâ talari. Aclo s-aflâ cu Gheorge Solar di Zemun cu cari ira ca vârnâ parti di cama dipârtoasâ soi.. Aistu Gheorge âlj lji lo tuts pradylji cari Dimitrie lji avea pi nâs shi ti a tselj prady lji acumprâ multi lucri tsi lji ira lipsiti ti a lui zânati. Dupu a tsea , s- dutsea pit cama multi pânâziri tu Fugot, Cheackmet shi Peshta di iu adutsea eftini lucri, ca s- dzâtsem; giamadani (elecuri), zubuni (shcurti futsânj tsi purta muljerli) , iurgani, coshuri. ciurcuri, becvi, surduni (unâ soi di huyiteshti pelerini) shi nica multi alti lucri.
Tu aistu loc vrem s- adutsim aminti câ fundator shi donator a nai cama vecljiljei gimnazii sârbeascâ tu câsâbâlu Carlovats ira Dimitrie Anastasijevic- Sabov tu anlu 1791. Istoriclu Alexandar Forishcovici dzatsi ti Sabov : Shi singur cu ardâtsinâ ditturtseashtili pârtsâ, nâs tu ghimnazia videa institutsii pit cari sârbeascul popul cama ayonja va s- yinâ pânâ nvitsats oaminj - intelegentsii, cu tsi complet va s- realidzeadza unâ di fundamentalili videri tu adunarea tu Timishoarâ tu anlu 1790.
Constantin Belemace
Constantin Belamace s-featsi
Muluvishti, unâ hoarâ dit Machidunii, cari tu atsel chiro ira unâ parti di
turtseasca imperii. Nica di cându bâna ira cunuscut ca " Trubadurlu
natsional" a Armanjlor. Dupu dzasi academiclu Tachi Papahagi, marli filolog
Armân, numa trubadur u amintâ ti aisti dauâ lucri;
1.) tu chirolu cându nu putea sâ zburascâ ti unâ cultâ poezii armaneascâ, Costa Belemace u publicâ poezia "Cucotlu" tu "Cartea di aleadziri" al Andreilu al Bagav. Aista poezii easti lughursitâ, di multsâ, ca prota poezii cultâ armaneascâ, cu tutâ atsea câ aistâ poezii Belemace, cum dzâsi nâs singur, u avdzâ di gura-a unâi moashi.
2) Costa Belemace lu scrie shi publicâ 1888 tu armaneascâ revistâ " Macedonia" , multu cunuscutlu cântic " Pârinteasca dimandari ", cantic tsi ira aprucheat di tutâ Armanamea dit atsel chiro ca " Himnul Natsional Armâneascu ". Sum muzica a lui s- anâltsa inima sh-mintea a armânamiljei shi s-dishtipta conshtiintsa natsionalâ armâneascâ.
Dragoljub Shterici
Tu dipartoslu an 1860 armâneasca familii Shterici agiumsi di hoara Pisoderi (Gârtsii) tu sârbeasca hoarâ Osipaonitsa (17 km apropea di câsâbâlu Smederevo). Caplu a ishtiljei familii ira Mihailo, di tatâ Tanasie ( icâ Tanascu) faptu tu armâneasca hoarâ Pisoderi, diadun cu muljari-sa cherana shi cu fumelja: Tomcio, Tashcu,Mitu,Costa shi hilja Santa. Unlu di hiljlji al Mihailoira shi Tashcu Shterici. Di tsintsilj hilj, câts lji avea Tashcu, dit hoarâ Osipaonitsa, tu cari tatâ-su shi lalâ- su u tsânea cafinea Dva Brata ( Doi frats), doi di nâsh s- dusirâ Belgrad; Milutin shi Dragoljub shi sfeatsirâ pârmâteftsâ shi exporteri a Dragoljub, niheam cama amânat, shi fabricantu.
Di cu prota Dragoljub lucra ca cirac tu Smederevo, Belgrad, Peshta shi Viena. Dupu atsea lucra ca parmateftu shi tu Biligradi disfeatsi bâcâlâchi tu mesa dit aistu câsâbâ cari cama amânat criscu tu unâ multu mari firmâ sum numa "Fratslji Shterici shi companii " .
Di tutâ familia, Dragoljub ira atsel tsi avea nai cama mari suctses tu banâ. Di un pârmâteftu cari lucra bun Dragoljub s-featsi nicuchir cu unâ fabricâ ti untuleamnu tu Vârshats ( Sarbii), fabrica ti gumâ shi cama amânat nicuchir a protâljei fabricâ ti aeroplani tu Sarbii "Zmaj" tu Zemun. Dragoljub zbura cama multi limbi: ghermanicheashti, frahntsuzeashti shi englezeashti. Dit protlu polim mundial Dragoljub inshi cu rangul vitse- colonel
Nico Popnicola - Arhadzits Armanj ti istorii
Consillu Armânjloru - macedonarman history