Armânjlji

 

Karl Markus Gauß

 

Prota oarâ tsi amu nvitsatâ di Armânji fu ditu niscânti cãrtsâ veclji, iu Armânjlji iara zuyrâpsits ca unu populu di picurari, emburi sh-armatoli, cari pânâ aoa sh-unu chiro s-dutsea cu cârvãnjili ditu Bizantsu pânâ tu Venetii shi cari-sh loa aruga(tributlu) ditu cafi hâraru di chiperu tsi s-disfâtsea Viena.  Cându, aoa sh ndoi anji, ti prota oarâ  anyrâpsiiu  di Armânji, tu unu shcurtu eseu iu zburamu di limbili ali Evropâ, mi câftarâ ndoi adyivâsitori, vahi minduia câ taha mini lj-inventaiu Armânjlji, vahi pritu elji sâ-nj adaru teoriili a meali ti pistipseari shi sâ scotu tu migdani niscânti doari, tsi Evropa di mâni va li caftâ di la  noi. Aestâ iasti atsea tsi caftâ trisculu/devotatlu predicatoru di dumânica, di la institutsiunli evropeani di prota tesi, iasti ca noi s-himu oaminji dishcljishi, etinji sh-acshi(s-nâ poatâ chealea) s-mutrimu didindi di sinurili a cratlui a nostu natsionalu, sh-ashi s-adrãmu ditu tutâ Evropa unu cratu a nostu. Eh, ama s-veadi câ noi nu para avemu aestâ doarâ, altâ turlii cumu va s-azbura trisculu predicatoru di eali. Ama, aeshtsâ oaminji dishcljishi, oaminjlji di cari zburashti trisculu predicatoru, suntu, elji suntu atselji Armânji, la cari vârâ nu s-mindueashti atumtsea cându si sprigiurâ ta s-veaglji diversitatea evropeanâ, Armânjlji, agâshitslji evropeanji, agârshitslji di-atumtsea, agârshitslji di-adzâ.

            Armânjlji suntu unâ di nai ma veacljea mileti ditu Evropa, sh-cu tuti câ vârnâ nu shtii câts suntu, di itia câ aproapea iutsido iu bâneadzâ nu suntu pricunuscuts ca unu populu ahoryea, s-luyurseashti câ bâneadzâ nai ma ptsânu unâ giumitati di milioni, ama, siyura suntu ma multsâ. Tu vecljiu chiro, Armânjlji bâna pisti tutu tu Balcanu. Adzâ, nai ma multsâ di elji bâneadzâ tu Gârtsii, Machidunii, Arbinushii sh-Românii, cama ptsânji tu Sârbii sh-Vâryârii, icâ asprândits iutsido, pritu tuti continentili. Pânâ tora ama mashi Machidunia, unu cratu tiniru, unu cratu fârâ anami internatsiunalâ, fu etimâ sâ-lj pricunoascâ Armânjlji ca unu grupu etnicu ahoryea. Minishtsârlji grets, academicieanji sârghi, amintâtori di premii vâryari, heroi populari arbineshi, fotbalishtsâ rumânji cu anami, icâ directori di bancâ di Viena, furâ di arâzgâ armâneascã. Ma canu nu lipsea sâ shtibâ aestu lucru. Icâ nu avea izini sâ scoatâ tu migdani aestu lucru. Vahi elji ishishi nu mata shtea câ suntu Armânji. Icâ, cumu sh-cu George Hagi, capidanlu a echipâljei natsionali di fotbalu  ditu Rumânii, nu s-ari zburâtâ ditu  ahurhitâ  câ iasti armânu.

 Armânjlji, di cari s-anyrâpsi câ tu Eta ditu Mesi iara multu avuts sh-avea unâ culturã multu avutâ, sh-cari multi eti furâ di mari simasii ti imburlâchea evropeanâ sh-cari agiutarâ multu ti minarea politicâ di emancipari ditu Balcanu, tora, tu eta 20, suntu agârshits sh dats na naparti.

 Tu Eta ditu Mesi, rollu a loru ca emburi di tutiputâ sh-bunuri spirituali iara pricânuscutu di tuts. Comertsulu cu textili ditu tutu sudlu ali Evropâ nu iara di elji dominatu, ama fãrã elji, emburlji di lânâ shi stofi, nu putea ta s-hibâ minduitu aestu comertsu. Histureanjlji apudhixirâ câ relatsiunli icunomitsi ali Armânjloru tu etili ditu ahurhitâ agiundzea pânâ tu nordlu ali Evropâ. Tu Moscopoli, unu câsâbã armânescu, tsi tora agiumsi mash gumârãdz di cheatrâ tu Arbinishii, s-andâmusea emburilji icã câlitorilji ditu Sârbii, Gârtsii, Ungarii, Siria, Venetii, Levant, Anglii sh-Frântsii, cari dusirã anamea ali Moscopoli, cu tipografia-lj sh-avdzâta-lj  bibliotecâ, tu tutâ lumea.

            Numa “Aromunen” fu prota oarâ ufilisitâ di unu anvitsatu ghermanu, romanistlu Gustav Weigand, cari, tu bitisita di etâ 19 s-ari dusâ tu locurli iu bâna Armânjlji sh-deapoa alânci doauâ volumi ti tâxidipsirli sh sitâxirli a lui. Numa tsi u-ari aleaptâ elu, adutsi, ditu puntulu di videari foneticu, nai mai ghini cu zborlu “armânji”, ashi cumu Armânjlji ditu Machidunii âshi dzâcu, sh-ma multu arucâ tonlu cu aestâ câ elji suntu zburâtori di unâ limbâ latinâ. Ma, Armânjlji, bânândalui di multu chiro tu multi locuri sh-cu multi turlii di vitsinji, au sh-alti numi: Rmeanji tu Arbinishii, Vlahi tu Gârtsii, Vlasi tu Machidunii, ama sh Čobanë, Macedoneni, Cutsovlahi icâ  Tsintsari. Ashi cumu sh numili a loru suntu di multi turlii, tutu ashi suntu sh dialectili tsi li zburãscu. Pânâ tora, cu tuti câ cilâstâsirâ multu ti aestu lucru, nu aleapsirâ ninga unâ limbâ nyrâpsitâ comunâ/unitarâ ti tuts Armânjlji.

Tu atselji 500 di anji, câtu tsânu amirâria otomanâ tu Balcanu, Armânjlji puturã tu multi hoari sã-sh tsânâ autonomia, ashi cumu fu acâchisearea cu Sultanlu, dupâ nomurili a loru. Ama aestu lucru nu lj nchidicã s-agiutâ tu tuti minãrili di apulsiri/elefthirusiri  ditu Balcanu. Cându Lord Byron s-ari dusâ la heroilji grets, tu polimlu di elefthirusiri/eliberari, andâmusi emu vlahi, emu grets. Cându Gretslji sh-Armânjlji âlji avinarâ turtsâlji nafoarâ ditu Pelopones, lipsea ca Armânjlji tsi finantsarâ polimlu icâ alumtarâ tu elu, sâ nu si luyurseascâ altutsiva dicâtu Grets. Surupsirea Armânjiloru ahurhi tu chirolu cându ideoloyia sh-obsesia a statiloru natsionali agiumsi sh-tu Balcanu unâ relighii politicâ. Tu anlu 1905 sultanlu Abdul Hamid deadi unâ iradeauâ/nomu tu cari pricunoashti  Armãnjlji ca unâ mileti ahoryea, cu ndreptulu ti libirtati culturalâ sh-administratsiuni religioasâ ahoryea. Ama cu tuti aesti, tu anlu 1913 Armânjlji s-aflarâ dinapandica ampârtsâts tu 4 craturi, craturi tsi s-alumta unu cu alantu s-apridunâ câtu cama multu ditu atsea tsi mata avea armasâ ditu Amirâria Otomanâ, sh-ashi agiumsirâ Sârbia, Gârtsia, Vâryâria sh-Rumânia nai ma mãrilji dushumanji.

            Eta 20 lâ adusi Armânjloru tsi bâna tu aesti craturi, cama multu tu Vâryârii sh-Gârtsii, avinari, sparizmâ sh-moarti: furâ ansânghisits/cilihtâsits sâ-shi alâxeascã numa, sâ-shi apârghiseascâ casili a loru, nu lâ si deadi izini sâ sh-azburascâ limba, icâ s-dzâcâ câ suntu Armânji. Multi ditu hoarili a loru furâ pustusiti, suti di dascalji, preftsâ, intelectuali furâ ncljishi, arcats tu ahapsi icâ avinats tu insuli anguvati. Ma, Armânjlji, tsi canâoarâ nu furâ apufusits sâ sh-adarâ unu cratu a loru, chiola sh-ideea ti unu statu natsionalu fu multu alargu di elji, ti itia câ eara asprândits pisti tutu, sh-ca emburi icâ picurari nu avea ananghi di sinuri. Di itia câ unâoarâ cu chirearea Amirâriljei Otomaâ cama multi sinuri s-avea cruitâ tu Balcanu, bana Armânjloru fu cama tu piricljiu. Armãnjlji sh-avurã suti di anji câsâbadzlji a loru di imburlâchi icâ toamna fudzea cu cupiili a loru di njilji di oi tu locurili cama caldi. Statili natsionali, tsi tora anchidica vlihura urdinari sh- alâxeari di mindueri icâ di prâmâtilji, nu furã canâ oarâ tu mintea armãnjloru.

            Atsea tsi Amirâria Islamicâ lâ deadi armânjloru, elji, crishtinjlji ortodoxi, lâ fu loatâ di craturli natsiunali crishtini tsi s-ari amintatâ dupâ ascâpitarea Amirâriljei osmanâ. Atsea tsi Armânjlji caftâ tora di la institutsiunili evropeani, nu iasti altu tsiva, iasti mashi  atsea tsi lâ deadi Amirâria Otomanâ: pricunushtearea câ elji suntu unâ mileti ahoryea cumu sh-câ iasti ghini câ lj-avemu, s-lâ si tâxeascâ câ va hibâ agiutats, tu niacumtinatili a loru cilâstiseri, sâ- sh veaglji limba sh-adetsli a loru tu yinitoru.

            Scupadzlji/Nietili a loru ahãntu njits, ama entusiasmulu alântoru  ahântu mari, aeshtsâ scupadz sâ-lj bâstiseascâ(sutrupseascâ).

 

Ditu cartea alu Karl-Markus Gauß
„ Die sterbenden Europäer „ (Evropeanjlji tsi s-astingu)
alânci Muenchen  tu anlu 2003